duminică, 27 iunie 2010

Oare nu ne grabim prea repede sa ne maturizam?

Mai nou,cand esti tanar,teribilismul e la el acasa.
Plecarile nocturne de acasa fara stire parintilor,chiuluri de zile intregi,fuga de acasa pentru a merge cu "gasca" intr-o excursie,toate par atat de normale.
De la sexul cu diferiti parteneri,la diferite metode de a te "simtii bine",totul pare atat de firesc la acel moment incat tindem sa ignoram pericolele ce sunt la doar un pas in urma noastra.
Cand esti tanar,nu prea poti spune ca ai griji prea mari,singurul punct de reper al vietii de adolescent fiind distractia.Bineinteles si scoala,dar sa fim seriosi.La un moment dat,scoala devine numai un loc in care te intalnesti cu prietenii,petreci putin timp,dupa care te intorci acasa.
Insa dupa ce trecem de aceasta perioada,si dupa ce viata ne arata ca lumea nu e un loc chiar atat de primitor...ne maturizam.Daca ai noroc,ai parte de o maturizare normala,frumoasa chiar.Dar oare,dupa o adolescenta teribilista,oare nu toate acele lucruri teribiliste au fost un propulsor spre o maturizare prematura?Care totusi,intr-o oarecare masura,nu e un lucru chiar atat de bun...
Lasam prea multe in urma,iar in graba asta spre "absolut" uitam cum mai e sa fim copii,adolescenti.Si evident uitam sa traim ca atare.
Daca se nimereste un adolescent pe blogul meu,un singur sfat am sa-i dau: distreaza-te dragule,distreaza-te cat poti de mult,dar distreaza-te conform varstei pe care o ai!
Crede-ma,stiu din proprie experienta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu